Tolerarea Păcatului, Sacrificarea Adevărului, De Dragul Păcii
de Florina Bonca
Proverbe 4
- 26 Cărarea pe care mergi să fie netedă şi toate căile tale să fie hotărâte:
- 27 nu te abate nici la dreapta, nici la stânga şi fereşte-te de rău!
Mai întâi sa înțelegem ce înseamnă a fi tolerant. Înseamnă a fi îngăduitor a permite o abatere de la tipar, a trece cu vederea greșelile altora si chiar ale tale, a admite si aproba situații care sunt foarte aproape cu adevăr. Ar fi mai mult de spus, însă eu vreau sa vorbesc despre Pericolul Tolerantei când este vorba de calea dreapta si îngusta.
Matei 7:13 Intrați pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, și mulți sunt cei ce intră pe ea.
Matei 7:14 Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață, și puțini sunt cei ce o află.
Abaterea de la calea dreapta poate fi făcută in mai multe feluri, eu voi menționa doar trei.
Prima, una foarte radicala, când voit si conștient te abați si știi ca te-ai depărtat de la cale dreapta si nu-ti pasa, fiind convins in mintea ta ca nu vei avea nici o consecința rea, in urma alegerii tale, si fără mustrări de conștiința continuii si mergi pe calea larga.
A doua, este faptul ca nu studiezi cuvântul lui Dumnezeu nu ai o credința statornica in Dumnezeu si ești ușor dus in eroare de învățăturile false si nu știi ca acestea sunt practici si credințe care te vor duce departe sau paralel cu calea dreapta. Faptul ca mergi paralel cu calea dreapta si ca aceasta cale paralela seamănă foarte mult cu calea dreapta, nu înseamnă ca au aceiași destinație.
A treia si cea mai periculoasa este abaterea treptata, pe nesimțite, de la calea dreapta. Aici este vorba de toleranta micilor abateri.
O minciuna cat de mica, va fi urmata de una puțintel mai mare ca prima, apoi următoarea un pic mai mare decât a doua, si tot așa până te vezi ca ai ajuns departe de destinația drumului drept!
Pentru a înțelege mai bine faceți următorul exercițiu.
Pe o coala de hârtie trasați o linie dreapta, notați capetele cu A si B, B fiind destinația, acum din punctul A in unghi de 1 grad sau 1 mm de la linia trasa anterior, trasați o linie dreapta. Nu-i așa ca nu mai ajungeți in punctul B. Asta pentru ca ați tolerat o deplasare foarte mica. Exact așa se întâmpla in viată multora, când ceva mărunt dar păcătos este îngăduit in trăirea sau gândirea lor, lucru care mai târziu ii va distanta de calea dreapta.
Când Dumnezeu da porunca ‘sa nu va abateți nici la dreapta si nici la stânga’, spune foarte clar ca nu exista loc pentru abateri, spune foarte precis urmați calea dreapta.
Acceptarea imoralități intre creștini, pe motivul ca Dumnezeu este dragoste, ca si noi trebuie sa-I acceptam, este cea mai mare înșelătorie care te depărtează de la calea sfântă.
Atâta timp cat o persoana, vorbește, gândește sau trăiește in necurăție este imposibil sa fie pe calea dreapta, iar tu care ești pe calea dreapta ii spui ‘’te iubesc așa cum ești, nu te stresa de situația ta, eu te susțin’’ spuneți-mi ce șanse are persoana acea sa realizeze ca nu este pe calea dreapta, atâta timp cat tu îl încurajezi.
El știe ca tu ești pe calea dreapta si zice ‘’uite, nu mă critica, mă iubește, nu-mi spune ca ce fac eu este păcat, asta înseamnă ca sunt bine unde sunt’’.
Atenție mare, oameni se uita la reacțiile noastre, iar daca tu numești păcatul un lucru peste care se poate trece cu vederea doar de dragul păcii, prieteniei si al unității, greșești, pentru ca Dumnezeu in sfințenia Lui nu poate tolera păcatul, este o ofensa la adresa sfințeniei lui Dumnezeu, in final te trezești ca de fapt ai făcut mai mult rău decât bine!
Nimeni nu este perfect, toți suntem slabi si greșim, dar dorința de a sta curat, dorința de fi drept, de a fi tot mai plăcut lui Dumnezeu, lupta cu ispitele, respectul fata de jertfa Domnului Isus, mă fac sa stau cat mai departe de păcat, sa-mi controlez gândurile si faptele mele sa arate ca merg pe calea dreapta.
Tolerarea păcatului, sacrificarea adevărului, este o înșelătorie drăceasca, aud pe mulți spunând, Dumnezeu este dragoste si El ii iubește si pe cei imorali, sunt absolut de acord, dar ce nu înțeleg acestea este ca Dumnezeu iubește păcătosul dar urăște faptele lui murdare, apoi Dumnezeu este sfânt si drept, si pedepsește păcatul. Am mai auzit pe unii zicând Domnul Isus a murit si pentru păcatele celor imorali, adevărat, dar de ce nu continua sa spună ca acești trebuie sa se căiască de păcatele lor si doar așa vor fi mântuiți.
Ar însemna ca nu contează cum trăim, la final Dumnezeu pentru ca este dragoste ne va ierta pe toți, aceasta este o evanghelie falsa. Cei ce-au cunoscut adevărul Scripturii si continua sa trăiască, sa vorbească si sa gândească murdar, ce fac ei de fapt? își bat joc de jertfa Domnului Isus Hristos!
Sa veghem, sa fim alerți si prin puterea Duhului Sfânt care este cel care ne mustra, ne călăuzește si ne îndruma, sa stăm pe calea dreapta,
Când ai realizat ca nu ești pe calea dreapta si vrei sa-ti schimbi drumul, vrei sa mergi pe drumul drept, aici este punctul când Dumnezeu sta cu mâinile întinse si te primește, atunci când tu spui si recunoști ca ai păcătuit, si spui iartă-mă Doamne, de azi vreau sa fac voia Ta.
Dumnezeu iartă atunci când noi ne recunoaștem păcatul si ne pare rău, așa de rău ca nu mai vrem sa facem acel păcat, ci vrem sa avem o viată exact opusa de cea veche, vrem sa fim născuți din nou spiritual!
Nu Vă Înselati Dumnezeu Cunoaste Gândul Nostru
Se spune că atunci când vrei să cureți grădina de buruieni degeaba le tai tulpina, trebuie scoasă rădăcina dacă nu vrei să mai iasă. Tot așa este și cu păcatul degeaba ne străduim să acoperim și să pretindem dacă în adâncul nostru nu este curătenie și dorința după sfințire, mai de vreme sau mai târziu, ce este în inimă va ieși afară. Să nu ne înșelăm singuri crezând că putem gândi rău și să facem fapte bune, numai pe oameni îi putem înșela . Mândria, invidia, gândirea de rău judecata neîntemeiată, dorință de a fi în fața tuturor și multe altele care sunt doar în mintea noastră, poate să afecteze relația noastră cu Dumnezeu.
Pentru că acest fel de păcate se pot masca și nu se văd în afară, mulți se insală crezând că Dumnezeu nu cunoaște inimă lor. Să nu ne înșelăm, dacă vrem să fim după inima lui Dumnezeu, va trebui să începem curătenia exact din locul unde nimeni nu știe că există păcat. Dumnezeu nu poate binecuvânta o persoană care în fața altora arată neprihănit dar în inima lui este plin de ură, mindire, gelozie …etc. Răpirea va fi numai pentru cei cu adevărat credincioși, adică cei care au fost născuti din nou și au o viață care Îl onorează pe Dumnezeu, faptele lor, vorbele lor, imbrăcăminte, în special gândirea, pentru că Dumnezeu cunoaște tot ce este ascuns și vede în ascuns, totul este descoperit în fața lui Dumnezeu.
Este de plâns un creștin care spune că îl urmează pe Isus Hristos, dar, planurile din minte lui sunt păcătoase, se insală pe el însuși și această inselătorie este semănata de cel rău. Acesta nu este deranjat că mergi la biserică, că faci fapte bune, că predici și te rogi, el știe că dacă gândul tău este murdar și plin de invidie sau mindire sau de pofte păcătoase, ești al lui .
Atenție mare cu cât ne vom hrăni mintea cu Cuvântul lui Dumnezeu cu atât Duhul Sfinte poate lucra în mintea noastră, și cu cît ne umplem mintea cu bârfe, vorbire de rău și tot ce nu este duhovnicesc, cu atât diavolul poate să ne înșele. Să căutam din toată inima să fim plăcuti lui Dumnezeu, să căutam să fim neprihăniti și aceasta începe în mintea noastră, acolo este bătălia!
Florina Bonca
POEM DE CRACIUN – 2011 – pentru copii
1
Astăzi este ziua mare,
Ziua mare de Crăciun,
Toată lumea-i îmbrăcată,
Cu ce are cel mai bun.
2
Casele-s împodobite,
Cozonacul pregătit,
Dar va rog să-mi spuneți mie,
Cine e sărbătorit?
3
Noi sărbătorim pe Isus,
Cel născut în Betleem,
Fiul Tatălui din ceruri,
Mântuire-n El avem.
4
Noi sărbătorim pe Isus
Pe Mesia preamărit
Cum citim și în Scriptură
De păcat ne-a izbăvit.
5
Noi sărbătorim pe Isus,
Prințul păcii Împărat,
Ce-a venit în lumea noastră,
Să ne scape de păcat.
6
Într-o noapte, în câmpie,
Lîngă satul Betleem,
Trei păstori se înspăimîntă,
Când se uită către cer.
7
Nu vă înspaimintați, le spune,
Îngerul ce bucuros
Le vestește tuturora:
Astăzi să născut Hristos!!!
8
Cînd păstorii auziră,
Cu uimire ascultau,
Corul îngeresc din ceruri,
Care glorie cântau.
9
Într-o iesle jos în paie,
Veți găsi un copilș,
Care-I încălzit de vite,
Și păzit de îngerași.
10
Măria privea duioasă,
Către Fiul ei iubit,
Și cu o inimă smerită,
Se-nchina necontenit.
11
Într-o țară îndepartată,
Magi au văzut pe cer,
O stea tare minunată,
Ce vestea ceva etern.
12
Steaua le arată drumul,
Magii, merg conduși de ea,
E un Rege ce se naște !!!!!
Vestea-această le aducea.
13
Ei s-au dus întâi la Irod,
La palat, la împărat,
Însă, Isus nu se naște,
Într-un loc așa bogat.
14
După stea din nou porniră,
Tare mult s-au bucurat,
Când găsiră în ieslea mică,
Pe eternal Împărat.
15
Magii vin din depărtare,
După steauă au venit,
Și cu daruri fiecare,
Pe Isus l-au întâlnit.
16
Aur, smirnă și tamiie,
Au adus în darul lor,
Magii care de departe,
Au găsit pe Salvator.
17
Vrei să vii și tu la Isus,
La acest Crăciun frumos?
Nu mai sta în așteptare,
Timpul este prețios.
18
Domnul Isus te așteaptă,
Să-I deschizi inima ta,
El cînd s-a născut în iesle,
A iubit ființă ta.
19
Nu lasă să treacă anul,
Sau acest Crăciun frumos,
Fără să i-I dai lui Isus
Sufletul tău prețios.
Florina Bonca
Poezii De Pasti, Pentru programul Copiilor
Azi e ziua biruinței,
De păcat am fost iertat,
Voi cânta cu bucurie,
Toată viața neîncetat.
Dincolo de sărbătoare,
Este pacea ce ne-o dai,
Și asigurarea mare,
Că ajungem sus în Rai.
Ce glorios, ce glorios,
Să fii copilul lui Hristos,
Cel înviat ne dă în dar,
Speranță, dragoste și har.
Aleluia, aleluia,
Vreau să cânt neîncetat,
Căci prin învierea mare,
De la moarte ne-a scăpat.
A-înviat Mântuitorul!
Ce minune, ce splendoare,
Tot pământul celebrează,
Și-I aduce închinare.
Glorie și adorare,
Domnul meu iubit Isus,
Căci prin învierea-Ți mare,
Mântuire ne-ai adus.
Strigați cu glasul tare,
Hristos a înviat!
cântații Osanale!
Căci El e împărat.
Și noi cântam cu corul,
Hristos a înviat!
Și-L lăudăm pe Domnul,
Că ne-a eliberat.
Când vrei să vii la Domnul Isus?
Când vrei să scapi de vina grea?
El a-înviat și pentru tine.
Și-ți dă în dar salvarea Sa.
Azi în ceruri în mărire,
Glorie se cânta Lui,
Mielul cel jertfit pe cruce,
A-înviat! mărire Lui!
Isus este viu și astăzi,
Noi cu toți am cântat,
Vrei să vii și tu la cruce?
Ca să fii eliberat?
Moartea n-a avut putere,
Ca să-L țină pe Isus,
A-înviat! și-n înviere
La viață ne-a adus.
Doamne cată bucurie,
Este azi în adunare,
A-înviat Mântuitorul!
Strigă de la mic la mare.
Rabuni! A strigat Maria,
Când la văzut pe-învățător,
Cu-o bucurie nesfârșită,
Privindu-l pe Mântuitor.
Veniți! să-L preamărim pe Isus,
Și să-L slujim neîncetat,
Căci din mormânt precum promise,
A treia zi a înviat!
Toți copii cântă- întruna,
A-înviat Isus Hristos,
Am să cânt ci eu cu corul,
Toată viața bucuros.
Pe pământ și sus în ceruri,
Numele cel mai iubit,
Este Isus ce la cruce,
De păcat ne-a mântuit.
Tot ce Domnul a creat,
Este azi în sărbătoare,
Fiind că Isus a-înviat,
Creatura-I dă onoare.
Luna, stelele pe cer,
Strălucesc de bucurie,
Fiindcă Isus este viu,
Și domnește pe vecie.
Să-îngenunchem în față Celui,
Ce-a treia zi a înviat,
Isus mântuitorul nostru,
Ce viață veșnică ne-a dat.
Florina B
Poezii Pentru Programul Copiilor .
1
Când mă trezesc de dimineață,
Și văd atâta binecuvântare,
În suflet se revarsă-o pace,
Ce mă indeamnă la cântare.
2
Să i-I cântăm Domnului slavă,
Lăuda și mulțumire,
Mântuiți prin Domnul Isus,
Suntem plini de fericire.
3
Și vreau să-I cânt cu bucurie,
Că El e Domn Emanuel
Și-o data sus în veșnicie,
Cu toți-L vom vedea pe El.
4
Și inima mea cântă tare,
Cu bucurie și-închinare,
De-atâta binecuvântare,
Ce o reverși peste-adunare.
5
Nu vrei să cânți și tu cu mine?
Un imn spre slava lui Isus,
El ne-a făcut atâta bine,
Și ne vă duce-n ceruri sus.
6
Cu-atâta dragoste Divină,
Tu ai umplut inimă mea,
Și față mea este senină,
Când luminezi Tu peste ea
7
Crescând Isuse lungă Tine,
Tu ești cu mine când e greu,
Și-mi dai putere să fac bine,
Să-ajut pe cei din jurul meu.
8
Dacă nu i-L ai pe Isus,
Ca mântuitor al tău,
Fericirea adevărata,
Nu o simți în pieptul tău.
9
De ce nu vii și tu la Isus?
Iertare vei primi în dar,
Și mântuit prin a Lui sânge,
Crezând în El vei avea har.
10
Eu vreau să-L laud orișicând,
Prin viată prin purtare,
Căci El a suferit prea mult,
Să-mi dea eliberare.
11
O dragoste cum numai Isus,
În lume poate să o dea,
Mă copleșit, și deodată,
Eu zilnic simt prezența Sa.
12
Și viata mea e luminată,
Cu raze sfinte aurii
Prin jertfă Ta cea minunată,
Îmi dai eterne bucurii.
13
Eu trebuie să stau pe cale,
Și vreau să i-L ascult mereu,
Căci biruința e mai mare,
Când mă încred în Dumnezeu.
14
Și biruință-n încercare,
Și bucurie-n întristare,
O mare binecuvântare,
Îmi dai Isuse mereu.
15
Viata care-o am înainte,
Aș vrea să o trăiesc curată,
Și privind tot înainte,
La slava Ta cea minunată.
16
Când eu vorbesc cu Isus,
În rugă-i mulțumesc,
Și vreau că toată viața,
Pe El să Îl slăvesc.
17
Cântarea bucuriei,
E și-n inima mea,
Și-n slava veșniciei,
Cu toți-o vom cânta.
18
Mulțumește-i orișicând,
De e rău sau bine,
El cunoaște al tău gând,
Și-I mereu cu tine.
19
Și gândul meu Isus iubit,
Și viața mea curată,
Și sufletul meu curătit,
Te laudă de-o dată.
20
Când am să cresc eu mare,
La toți am să le spun ,
De marea îndurare,
Și cît ești Tu de bun.
21
Și ce dacă eu sunt mai mic,
Isus mă va crește mare,
Și voi fi un ucenic,
Cu credință mare .
Florina Bonca
Ai Fost Tare Pina La Capat – poezie despre martirii credintei
Eu n-am plecat de linga tine,
Cind oameni rai te-au urmarit.
Te-am sprijinit cind pentru Mine
Te-au umilit si schingiuit.
Privea atunci intreg alaiul,
De ingeri care pregatiti,
Sa intervina-n cazu-n care,
Ce-i rai se cred nebiruiti.
Si-Am vrut sa vada-n treg Pamintul ,
Ca tu erai copilul Meu,
Ti-Am ridicat atunci credinta,
Biruitor cu Dumnezeu.
Legat in lanturi pentru Mine,
Cu fata neagra de batai,
Intregul Iad credea ca vine
O lepadare de ai tai.
Dar ai fost tare pi-n la capat
Cununa vei primi in cer,
Insa nu si lepadatul,
Care-a cedat cind ia fost greu.
Florina Bonca
NU TE INGRIJORA – poezie
Din cate binecuvântări primite,
Si din cit har nemeritat,
Mă întreb acum Isuse Doamne
De ce mă îngrijorez eu iar?
De-atâtea ori pe ne-așteptate,
Tu ai lucrat, s-am biruit,
De ce mă-îngrijorez eu oare
Si mă frământ, nu-s liniștit?
când Tu ai îmbrăcat câmpia
Cu flori si iarba peste tot,
De ce ma-ngrijorez eu oare
când am sa-îmbrac si ce sa port?
La păsări Le dai din belșug
Tot ce au de trebuința,
Te rog ridica acest jug
Si da-mi Te rog acum credința.
Si cu credința înainte,
Si cu speranța-n viitor,
Pentru orice ar fi sa vina
Ii sunt doar Lui mulțumitor!
De-acum, eu nu am nici o grija,
Stăpânul meu e Dumnezeu,
El îmi conduce pași-n viața
El poarta greu-n locul meu.
Eu trebuie sa stau pe cale
Si vreau sa i-L ascult mereu,
Caci biruința e mai mare
când mă încred in Dumnezeu!
Florina Bonca