Evlavia – Un rod tot mai rar intâlnit

Evlavia este dovada că un creștin este autentic, născut din nou! Ce este de fapt Evlavia, cum este un creștin evlavios;

Este un om nou, după nașterea din nou, faptele rele sunt înlocuite ce cele bune, este un om plin de dragoste, plin de bunătate, caută în fiecare zi să fie neprihănit, iubește părtășia cu Dumnezeu, iubește părtășia cu credincioșii în compania cărora se simte mai aproape de Dumnezeu, iubește rugăciunea, iubește pacea, stă într-o stare de smerenie atât la nivelul minții, cât și în relațiile cu alți oameni, iubește dreptatea, ajută pe cei în nevoii, încurajează pe cel descurajat, se bucură cu cei ce se bucură și plânge cu cei ce plâng, se bucură de reușită altui și se întristează de necazul aproapelui sau. Are o dorință arzătoare de a fi sfânt, stă departe de păcat sau de orice se pare rău. Dorește să spună și altora despre minunea salvări din viață lui!

Poate vei spune, este cu neputință toate acestea, dar acestea sunt cu putință prin puterea Duhul Sfânt care locuiește în inima celui născut din nou, totul este posibil. Dacă un creștin nu este într-o stare de evlavie, aceasta dovedește că de fapt nu a fost ’născut din nou’’.

Poate există o evlavie falsă? Posibil, dar atunci acel credincios care doar imită evlavia, se înșală singur, Dumnezeu este Acela care cunoaște inima.

Vă imaginați cum ar fi biserica dacă, această roadă a Duhului Sfânt, evlavia, ar fi din abundență în biserici? Cu părere de rău spun, este un rod tot mai rar întâlnit!

Să ne cercetăm fiecare și să vedem în ce stare ne aflăm, gândindu-ne că această viață este trecătoare, dar ce rod aducem pentru Dumnezeu aceea va rămâne.

Evlavia să fie cununa care să-o purtăm și cu care să ne mândrim!

1 Timotei 6:11

Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri şi caută neprihănirea, evlavia, credința, dragostea, răbdarea, blândețea.

2 Timotei 2:22

Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată.

Tit 2:12

Și ne învață s-o rupem cu păgânătatea și cu poftele lumești şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie.

Florina Bonca