Tolerarea Păcatului, Sacrificarea Adevărului, De Dragul Păcii

                                                de Florina Bonca

 Proverbe 4

• ²⁶ Cărarea pe care mergi să fie netedă şi toate căile tale să fie hotărâte:
• ²⁷ nu te abate nici la dreapta, nici la stânga şi fereşte-te de rău!

         

Mai întâi sa înțelegem ce înseamnă a fi tolerant. Înseamnă a fi îngăduitor a permite o abatere de la tipar, a trece cu vederea greșelile altora si chiar ale tale, a admite si aproba situații care sunt foarte aproape cu adevăr. Ar fi mai mult de spus, însă eu vreau sa vorbesc despre Pericolul Tolerantei când este vorba de calea dreapta si îngusta.

Matei 7:13 Intrați pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, și mulți sunt cei ce intră pe ea.
Matei 7:14 Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață, și puțini sunt cei ce o află.

Abaterea de la calea dreapta poate fi făcută in mai multe feluri, eu voi menționa doar trei.

          Prima, una foarte radicala, când voit si conștient te abați si știi ca te-ai depărtat de la cale dreapta si nu-ti pasa, fiind convins in mintea ta ca nu vei avea nici o consecința rea, in urma alegerii tale, si fără mustrări de conștiința continuii si mergi pe calea larga.

         A doua, este faptul ca nu studiezi cuvântul lui Dumnezeu nu ai o credința statornica in Dumnezeu si ești ușor dus in eroare de învățăturile false si nu știi ca acestea sunt practici si credințe care te vor duce departe sau paralel cu calea dreapta. Faptul ca mergi paralel cu calea dreapta si ca aceasta cale paralela seamănă foarte mult cu calea dreapta, nu înseamnă ca au aceiași destinație.

         A treia si cea mai periculoasa este abaterea treptata, pe nesimțite, de la calea dreapta. Aici este vorba de toleranta micilor abateri.
O minciuna cat de mica, va fi urmata de una puțintel mai mare ca prima, apoi următoarea un pic mai mare decât a doua, si tot așa până te vezi ca ai ajuns departe de destinația drumului drept!

        Pentru a înțelege mai bine faceți următorul exercițiu.
Pe o coala de hârtie trasați o linie dreapta, notați capetele cu A si B, B fiind destinația, acum din punctul A in unghi de 1 grad sau 1 mm de la linia trasa anterior, trasați o linie dreapta. Nu-i așa ca nu mai ajungeți in punctul B. Asta pentru ca ați tolerat o deplasare foarte mica. Exact așa se întâmpla in viată multora, când ceva mărunt dar păcătos este îngăduit in trăirea sau gândirea lor, lucru care mai târziu ii va distanta de calea dreapta.
Când Dumnezeu da porunca ‘sa nu va abateți nici la dreapta si nici la stânga’, spune foarte clar ca nu exista loc pentru abateri, spune foarte precis urmați calea dreapta.

Acceptarea imoralități intre creștini, pe motivul ca Dumnezeu este dragoste, ca si noi trebuie sa-I acceptam, este cea mai mare înșelătorie care te depărtează de la calea sfântă.

           Atâta timp cat o persoana, vorbește, gândește sau trăiește in necurăție este imposibil sa fie pe calea dreapta, iar tu care ești pe calea dreapta ii spui ‘’te iubesc așa cum ești, nu te stresa de situația ta, eu te susțin’’ spuneți-mi ce șanse are persoana acea sa realizeze ca nu este pe calea dreapta, atâta timp cat tu îl încurajezi.
El știe ca tu ești pe calea dreapta si zice ‘’uite, nu mă critica, mă iubește, nu-mi spune ca ce fac eu este păcat, asta înseamnă ca sunt bine unde sunt’’.

       Atenție mare, oameni se uita la reacțiile noastre, iar daca tu numești păcatul un lucru peste care se poate trece cu vederea doar de dragul păcii, prieteniei si al unității, greșești, pentru ca Dumnezeu in sfințenia Lui nu poate tolera păcatul, este o ofensa la adresa sfințeniei lui Dumnezeu, in final te trezești ca de fapt ai făcut mai mult rău decât bine!

        Nimeni nu este perfect, toți suntem slabi si greșim, dar dorința de a sta curat, dorința de fi drept, de a fi tot mai plăcut lui Dumnezeu, lupta cu ispitele, respectul fata de jertfa Domnului Isus, mă fac sa stau cat mai departe de păcat, sa-mi controlez gândurile si faptele mele sa arate ca merg pe calea dreapta.

        Tolerarea păcatului, sacrificarea adevărului, este o înșelătorie drăceasca, aud pe mulți spunând, Dumnezeu este dragoste si El ii iubește si pe cei imorali, sunt absolut de acord, dar ce nu înțeleg acestea este ca Dumnezeu iubește păcătosul dar urăște faptele lui murdare, apoi Dumnezeu este sfânt si drept, si pedepsește păcatul. Am mai auzit pe unii zicând Domnul Isus a murit si pentru păcatele celor imorali, adevărat, dar de ce nu continua sa spună ca acești trebuie sa se căiască de păcatele lor si doar așa vor fi mântuiți.

      Ar însemna ca nu contează cum trăim, la final Dumnezeu pentru ca este dragoste ne va ierta pe toți, aceasta este o evanghelie falsa. Cei ce-au cunoscut adevărul Scripturii si continua sa trăiască, sa vorbească si sa gândească murdar, ce fac ei de fapt? își bat joc de jertfa Domnului Isus Hristos!

      Sa veghem, sa fim alerți si prin puterea Duhului Sfânt care este cel care ne mustra, ne călăuzește si ne îndruma, sa stăm pe calea dreapta,

      Când ai realizat ca nu ești pe calea dreapta si vrei sa-ti schimbi drumul, vrei sa mergi pe drumul drept, aici este punctul când Dumnezeu sta cu mâinile întinse si te primește, atunci când tu spui si recunoști ca ai păcătuit, si spui iartă-mă Doamne, de azi vreau sa fac voia Ta.
Dumnezeu iartă atunci când noi ne recunoaștem păcatul si ne pare rău, așa de rău ca nu mai vrem sa facem acel păcat, ci vrem sa avem o viată exact opusa de cea veche, vrem sa fim născuți din nou spiritual!