Tolerarea Păcatului, Sacrificarea Adevărului, De Dragul Păcii

                                                de Florina Bonca

 Proverbe 4

• ²⁶ Cărarea pe care mergi să fie netedă şi toate căile tale să fie hotărâte:
• ²⁷ nu te abate nici la dreapta, nici la stânga şi fereşte-te de rău!

         

Mai întâi sa înțelegem ce înseamnă a fi tolerant. Înseamnă a fi îngăduitor a permite o abatere de la tipar, a trece cu vederea greșelile altora si chiar ale tale, a admite si aproba situații care sunt foarte aproape cu adevăr. Ar fi mai mult de spus, însă eu vreau sa vorbesc despre Pericolul Tolerantei când este vorba de calea dreapta si îngusta.

Matei 7:13 Intrați pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, și mulți sunt cei ce intră pe ea.
Matei 7:14 Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață, și puțini sunt cei ce o află.

Abaterea de la calea dreapta poate fi făcută in mai multe feluri, eu voi menționa doar trei.

          Prima, una foarte radicala, când voit si conștient te abați si știi ca te-ai depărtat de la cale dreapta si nu-ti pasa, fiind convins in mintea ta ca nu vei avea nici o consecința rea, in urma alegerii tale, si fără mustrări de conștiința continuii si mergi pe calea larga.

         A doua, este faptul ca nu studiezi cuvântul lui Dumnezeu nu ai o credința statornica in Dumnezeu si ești ușor dus in eroare de învățăturile false si nu știi ca acestea sunt practici si credințe care te vor duce departe sau paralel cu calea dreapta. Faptul ca mergi paralel cu calea dreapta si ca aceasta cale paralela seamănă foarte mult cu calea dreapta, nu înseamnă ca au aceiași destinație.

         A treia si cea mai periculoasa este abaterea treptata, pe nesimțite, de la calea dreapta. Aici este vorba de toleranta micilor abateri.
O minciuna cat de mica, va fi urmata de una puțintel mai mare ca prima, apoi următoarea un pic mai mare decât a doua, si tot așa până te vezi ca ai ajuns departe de destinația drumului drept!

        Pentru a înțelege mai bine faceți următorul exercițiu.
Pe o coala de hârtie trasați o linie dreapta, notați capetele cu A si B, B fiind destinația, acum din punctul A in unghi de 1 grad sau 1 mm de la linia trasa anterior, trasați o linie dreapta. Nu-i așa ca nu mai ajungeți in punctul B. Asta pentru ca ați tolerat o deplasare foarte mica. Exact așa se întâmpla in viată multora, când ceva mărunt dar păcătos este îngăduit in trăirea sau gândirea lor, lucru care mai târziu ii va distanta de calea dreapta.
Când Dumnezeu da porunca ‘sa nu va abateți nici la dreapta si nici la stânga’, spune foarte clar ca nu exista loc pentru abateri, spune foarte precis urmați calea dreapta.

Acceptarea imoralități intre creștini, pe motivul ca Dumnezeu este dragoste, ca si noi trebuie sa-I acceptam, este cea mai mare înșelătorie care te depărtează de la calea sfântă.

           Atâta timp cat o persoana, vorbește, gândește sau trăiește in necurăție este imposibil sa fie pe calea dreapta, iar tu care ești pe calea dreapta ii spui ‘’te iubesc așa cum ești, nu te stresa de situația ta, eu te susțin’’ spuneți-mi ce șanse are persoana acea sa realizeze ca nu este pe calea dreapta, atâta timp cat tu îl încurajezi.
El știe ca tu ești pe calea dreapta si zice ‘’uite, nu mă critica, mă iubește, nu-mi spune ca ce fac eu este păcat, asta înseamnă ca sunt bine unde sunt’’.

       Atenție mare, oameni se uita la reacțiile noastre, iar daca tu numești păcatul un lucru peste care se poate trece cu vederea doar de dragul păcii, prieteniei si al unității, greșești, pentru ca Dumnezeu in sfințenia Lui nu poate tolera păcatul, este o ofensa la adresa sfințeniei lui Dumnezeu, in final te trezești ca de fapt ai făcut mai mult rău decât bine!

        Nimeni nu este perfect, toți suntem slabi si greșim, dar dorința de a sta curat, dorința de fi drept, de a fi tot mai plăcut lui Dumnezeu, lupta cu ispitele, respectul fata de jertfa Domnului Isus, mă fac sa stau cat mai departe de păcat, sa-mi controlez gândurile si faptele mele sa arate ca merg pe calea dreapta.

        Tolerarea păcatului, sacrificarea adevărului, este o înșelătorie drăceasca, aud pe mulți spunând, Dumnezeu este dragoste si El ii iubește si pe cei imorali, sunt absolut de acord, dar ce nu înțeleg acestea este ca Dumnezeu iubește păcătosul dar urăște faptele lui murdare, apoi Dumnezeu este sfânt si drept, si pedepsește păcatul. Am mai auzit pe unii zicând Domnul Isus a murit si pentru păcatele celor imorali, adevărat, dar de ce nu continua sa spună ca acești trebuie sa se căiască de păcatele lor si doar așa vor fi mântuiți.

      Ar însemna ca nu contează cum trăim, la final Dumnezeu pentru ca este dragoste ne va ierta pe toți, aceasta este o evanghelie falsa. Cei ce-au cunoscut adevărul Scripturii si continua sa trăiască, sa vorbească si sa gândească murdar, ce fac ei de fapt? își bat joc de jertfa Domnului Isus Hristos!

      Sa veghem, sa fim alerți si prin puterea Duhului Sfânt care este cel care ne mustra, ne călăuzește si ne îndruma, sa stăm pe calea dreapta,

      Când ai realizat ca nu ești pe calea dreapta si vrei sa-ti schimbi drumul, vrei sa mergi pe drumul drept, aici este punctul când Dumnezeu sta cu mâinile întinse si te primește, atunci când tu spui si recunoști ca ai păcătuit, si spui iartă-mă Doamne, de azi vreau sa fac voia Ta.
Dumnezeu iartă atunci când noi ne recunoaștem păcatul si ne pare rău, așa de rău ca nu mai vrem sa facem acel păcat, ci vrem sa avem o viată exact opusa de cea veche, vrem sa fim născuți din nou spiritual!

 

 

Surorilor… Imbracamintea Voastra I-i Duce Pe Frati In Ispita?

Aici puteti asculta aceasta predica cu traducere

http://www.viddler.com/explore/cst179/videos/189/26.74/

SA INTELEGEM CIT DE MARE ESTE DUMNEZEU – WOW!

Natura si Importanța Pocăinței !

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              pastor  Gelu Păcurar

Mântuirea este negreșit darul lui Dumnezeu, dar ea este condiționată de pocăința și credința omului. Pocăința și credința nu pot fi niciodată separate, ci ele sunt prezente întotdeauna împreună în inima celui mântuit. Vă invit astăzi să medităm la primul din cele două elemente amintite, anume la importanța și natura pocăinței. „Pocăință” nu este un cuvânt de proveniență exclusiv religioasă, ci el provine din cultura popoarelor orientale. Un călător care își dă seama că merge într-o direcție greșită trebuia să se oprească, apoi se reorienta și pornea în direcția corectă. Această reîntoarcere sau reorientare pe plan spiritual este pocăința. Dacă direcția unui călător pe drumul vremelnic al vieții este spre gunoaiele pământului, el trebuie să se reorienteze spre tezaurul cerului. Direcția care conduce la pierzare și moarte trebuie urgent schimbată. Nu este suficient să spui „o îmi pare rău că sunt în direcție greșită,” ci trebuie să te întorci hotărât spre direcția corectă, părăsind și marcând ca atare traseul greșit. Importanța pocăinței Proorocii din Vechiul Testament au înțeles valoarea pocăinței și au proclamat-o națiunii lor. Ieremia a făcut apel stăruitor la poporul său să își recunoască starea și să o schimbe (Ieremia 8:6). Isaia a spus și el în repetate rânduri că mulțimea jertfelor și sărbătorilor nu pot înlocui schimbarea inimii (capitolul 1 din Isaia). Darurile aduse la Templu nu pot ține locul unei stări spirituale dorite de Dumnezeu în viața noastră. Dacă toată viața ta ar fi un singur pelerinaj, dacă tot ce ai ar fi dăruit lui Dumnezeu încă nu ar fi suficient pentru a-ți răscumpăra sufletul. În Noul Testament, proclamarea lui Ioan Botezătorul a început cu o chemare la pocăință: „Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape” (Matei 3:2). Același mesaj l-a avut și Hristos când a început să predice (Matei 4:17). Vorbind despre tragedia prăbușirii turnului din Siloam, Domnul Isus a spus „dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri la fel” (Luca 13:3-5). Ucenicii trimiși de Hristos „au plecat și au propovăduit pocăința” (Marcu 6:12), iar Petru în Ziua Cincizecimii a răspuns la întrebarea mulțimii „fraților ce să facem?” cu răspunsul direct și clar „pocăiți-vă, și şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre” (Fapte 2:38). Apostolul Pavel a predicat și el în Areopagul din Atena unde a precizat că Dumnezeu „porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască, pentru că a rânduit o zi, în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul, pe care L-a rânduit pentru aceasta” (Fapte 17:30-31). Aspectele ființei umane care implică schimbare prin pocăință Pocăința este mai degrabă o atitudine decât o experiență de moment. Ea produce schimbarea lucrurilor care nu sunt așa cum ar trebui și nu doar constatarea și recunoașterea acestora. Gândirea este primul aspect al ființei umane schimbat prin pocăință. Sentimentele omului sunt transformate, iar pocăința nu va fi confundată cu tristețea sau cu regretul. Voința este schimbată și ea prin pocăință, aducând dorințe noi legate de trăirea vieții lângă Dumnezeu, de a împlini Scriptura, de a îndrepta o nedreptate, de a repara pe cât posibil un rău făcut. Mijloacele prin care este produsă pocăința Dacă distanța dintre noi și Dumnezeu ar fi estimată în mii de pași, ea nu este înlăturată prin deplasarea unei singure părți. Chiar dacă un singur pas este făcut de om, acesta este responsabilitatea lui, iar Dumnezeu va face toți ceilalți pași spre om. În primul rând avem latura divină a pocăinței, așa cum este ea prezentată de Scriptură în versete ca cel din 2 Timotei 2:25 unde se spune despre atitudinea noastră față de potrivnici că robul Domnului trebuie „să îndrepte cu blândeţe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoştinţa adevărului.” În același timp, deși pocăința este o lucrare făcută de Dumnezeu în viața noastră, ea este și o responsabilitate a noastră. Bunătatea lui Dumnezeu este un factor motivator care lucrează și îndeamnă inima noastră la pocăință (Romani 2:4). Dacă omul nu răspunde într-un mod potrivit poruncii lui Dumnezeu, El poate lovi cu nuiaua pentru a produce pocăință (Evrei 12:10). Latura umană a pocăinței este evidentă din felul în care Biblia aduce porunca pocăinței la diateza reflexivă: „pocăiți-vă!” Zdrobirea eului rămâne responsabilitatea fiecăruia în parte, urmată de mărturisire, apelul pentru iertare adresat lui Dumnezeu, așa cum a făcut David în Psalmul 51, când a cerut lui Dumnezeu „Doamne ai milă… șterge…spală… curățește… zidește… sprijinește-mă!” Numai printr-un asemenea apel sincer în timpul procesului prilejuit de Dumnezeu prin pocăință va putea orice suflet să spună „voi învăța căile tale… voi cânta… voi jertfi.”

CELE 7 BISERICI DIN APOCALIPSA SI INSEMNATATEA LOR

Mulţi cred că primele trei scrisori sunt consecutive, iar că ultimele patru sunt simultane, mergând până la Răpire. Conform acestei concepţii, epocile în care poate fi împărţită în general istoria bisericii ar fi următoarele:

1. Efes: Biserica primului veac a fost, în general, vrednică de laudă, dar deja la această dată îşi părăsise dragostea dintâi.

2. Smirna: Biserica situată între primul şi al patrulea veac, care a suferit persecuţii sub domnia împăraţilor romani.

3. Pergam: În timpul veacului al patrulea şi al cincilea, creştinismul a fost recunoscut ca religie oficială, sub patronajul lui Constantin.

4. Tiatira: Din secolul al şaselea până în al cincisprezecelea, biserica romano-catolică a deţinut, în mare măsură, controlul asupra creştinătăţii, până când a fost zguduită de Reformă. În răsărit, a domnit biserica ortodoxă.

5. Sardis: Secolele al şaisprezecelea şi al şaptesprezecelea constituie perioada imediat următoare Reformei. Lumina Reformei a început curând să pălească.

6. Filadelfia: În veacurile al optsprezecelea şi al nouăsprezecelea au existat multe treziri şi mari mişcări misionare.

7. Laodiceea: Biserica zilelor de pe urmă este înfăţişată drept căldicică şi apostată. Este biserica liberalismului şi a ecumenismului.

Fiecare biserică îşi are caracterul distinct. Phillips le-a atribuit următoarele titluri, care exprimă trăsăturile dominante:

• Efes, biserica fără dragoste;

• Smirna, biserica persecutată;

• Pergam, biserica prea îngădui toare;

• Tiatira, biserica ce face compromisuri;

• Sardis, biserica ce dormitează;

• Filadelfia, biserica cu prilejuri;

• Laodiceea, biserica ce se complace.

Walvoord descrie problemele lor în termenii următori:

(1) pe cale de a-şi pierde dragostea dintâi;

(2) se teme de suferinţă;

(3) abateri doctrinare;

(4) abateri morale;

(5) mortăciune spirituală;

(6) nu se ţine tare;

(7) stare de căldicel.

 

 

traducere Dorin Motz

7 PECETI, 7 TRIMBITE, 7 POTIRE – NECAZUL CEL MARE

În perioada Marii Strâmtorări, pecetea a şaptea conţine cele şapte trâmbiţe. De asemenea, trâmbiţa a şaptea conţine cele şapte potire ale judecăţilor. Astfel Perioada Tribulaţiei ar putea fi prezentată sub forma următoarei

diagrame:

PECEŢI

1 2 3 4 5 6 7

                                TRÂMBIŢE

                                  1 2 3 4 5 6 7

                                                               POTIRE

                                                              1 2 3 4 5 6 7

 

 

Parantezele din Apocalipsa

Diagrama de mai sus ne oferă firul principal al gândirii ce străbate cartea Apocalipsa. Dar, pe măsură ce înaintăm pe firul naraţiunii, întâlnim frecvente întreruperi, care-i fac posibilă prezentarea către cititor a unor mari personalităţi şi evenimente din perioada Marii Strâmtorări.

Unii scriitori le-au numit „paranteze“ sau „intercalări“.

Iată câteva dintre paranteze

 

• Cei 144.000 de sfinţi evrei pecetluiţi

(7:1-8).

• Credincioşii dintre Neamuri care aparţin

acestei perioade (7:9-17).

• Îngerul tare cu cărticica (sulul, cap. 10).

• Cei doi martori (11:3-12).

• Israel şi balaurul (cap. 12).

• Cele două fiare (cap. 13).

• Cei 144.000 cu Cristos pe Muntele Sion

(14:1-5).

• Îngerul cu evanghelia veşnică (14:6, 7).

• Anunţul preliminar al căderii Babilonu lui

(14:8).

• Avertismentul adresat închinătorilor fiarei

(14:9-12).

• Secerişul şi culesul viei (14:14-20).

• Distrugerea Babilonului (17:1–19:3).

 

Simbolurile din Apocalipsa

O mare parte a limbajului Apocalipsei este simbolic. Numerele, culorile, minerale le, giuvaierele, fiarele, stelele şi sfeşnicele sunt folosite cu toate pentru a reprezenta persoane, lucruri sau adevăruri, sunt clar explicate chiar în cuprinsul cărţii.

De pildă, cele şapte stele sunt îngerii celor şapte biserici (1:20); marele balaur este

Diavolul sau Satan (12:9). Indicii despre sensul altor simboluri se găsesc în alte părţi ale Bibliei. Cele patru fiinţe vii (4:6) sunt aproape identice cu cele patru fiinţe vii din Ezechiel 1:5-14. La Ezechiel 10:20 ele sunt identificate ca heruvimi. Leopardul, ursul şi leul (13:2) ne amintesc de Daniel 7, unde aceste fiare sălbatice se referă la imperii mondiale: Grecia, Persia şi Babilonul. Alte simboluri nu par să fie clar explicate în Scripturi, ceea ce înseamnă că va trebui să fim cu foarte mare băgare de seamă când vom încerca să le desluşim sensul.

 

Spectrul cărţii

Studiind Apocalipsa, ca în cazul oricărui studiu al Bibliei, trebuie să avem mereu în vedere distincţia dintre biserică şi Israel. Biserica este un popor ceresc, binecuvântată cu binecuvântări spirituale şi chemată să se împărtăşească din gloria lui Cristos, ca Mi- reasă a Lui. Israel este poporul străvechi şi pământesc al lui Dumnezeu, căruia Dumne- zeu i-a făgăduit ţara Israel şi o împărăţie pământească literală sub domnia lui Mesia. Biserica adevărată este menţionată în primele trei capitole, dar n-o mai întâlnim până la Nunta Mielului, din capitolul 19:6-10. Perioada Tribulaţiei (4:1–19:5) are un caracter primordial evreiesc.

 E bine să recunoaştem că nu toţi creştinii interpretează cartea Apocalipsei în maniera schiţată mai sus. Unii cred că această carte s-a împlinit integral în perioada primară a istoriei bisericii. Alţii susţin că Apocalipsa ne prezintă o imagine continuă a epocii Bise ricii, din vremea lui Ioan până la sfârşit.

Pentru toţi copiii lui Dumnezeu, cartea Apocalipsei ne învaţă nebunia de a trăi pentru lucruri care vor trece în curând. Totodată ea ne îndeamnă să mărturisim celor care pier şi ne încurajează să aşteptăm în răbdare Întoarcerea Domnului. Pentru necredincios, cartea Apocalipsa este o gravă atenţionare cu privire la groaznica pierzare care îi aşteaptă pe toţi cei care Îl resping pe Mântuitorul.

 

Traducere Doru Motz

Dorinta Unui Tinar – Scrisoare Deschisa Catre Pastori

 

 

Scrisoare deschisa ptr pastori ,frati lucratori si nu numai…

 

Dragi frati care ne aduceti Cuvantul din partea Lui Dumnezeu. Dorintele de mai jos reprezinta ceea ce ne doare si ceea ce am dori sa auzim de la voi. Intelegem ca viata de pe pamant e o sansa de a o trai cu lumea sau cu Dumnezeu. Am ales sa o traim cu Dumnezeu de aceea ne pasa ce sfaturi primim prin predicile voastre. De aceea va rog in Numele Domnului Isus:

Spuneti-ne de faptul ca putem avea fanfare si coruri profesioniste, solisti si predicatori exceptionali si totusi, doar sa ne mearga numele ca traim. (vezi Biserica din Sardes).

Spuneti-ne ca putem avea programe incarcate de puncte, organizate ca la carte, fara prezenta Domnului in ele. (vezi Biserica din Laodicea careia ii spune Domnul: Iată Eu stau la uşă, şi bat )

Spuneti-ne mai multe marturii din viata voastra, din experientele cu Domnul ce le-ati trait voi si mai putine din vietile misionarilor care au trait cu nu stiu cate sute de ani in urma&hellip

Spuneti-le baietilor tineri ca pornogrofia se combate cu monitorul stins si cu Biblia deschisa. Spuneti-le fetelor ca e mai ferice sa fie batatorit covorul din odaita decat cel din fata oglinzii.

Spuneti-ne ca o ora de rugaciune face mai mult decat 10 ore pe yahoo messenger.

Spuneti-ne ca NU vom vedea Canaanul daca credem ca Isus e o stanca pe care o lovesti cand ai nevoie de apa. Spuneti-ne ca Isus nu e o trusa de prim ajutor la care alergi doar cand copilul are o boala fizica, ci e acelasi Domn la care ar trebui parintii sa alerge si cand copiii sunt loviti de boli spirituale.

Spuneti-le celor care vin la 9:25 la adunare si pleaca la 12 fara 5, ca Isus a “stat” mai mult timp pe cruce decat stau ei pe scaun.

Spuneti-ne ca diplomele si carierele noastre fara o viata de pocainta reala palesc in fata Mantuitorului.

NU ne spuneti ca pacatele mici nu sunt importante. Nu ne spuneti doar de HAR ci amintiti-ne ca Christos e si un foc mistuitor. Spuneti-ne ca Recabitii au fost incercati in singurul lucru care il putea face mai usor din tot ce le-a poruncit tatal lor. Cu siguranta era mai usor pentru Ieremia sa le ceara sa bea vin decat sa isi faca case. Si era mai usor si pentru ei sa se scuze ca cel mai mare proroc din tara le-a cerut asta. Spuneti-ne asadar ca parintii nostrii au fost oameni verticali, care au trait Biblia si noi suntem tentati sa “vindem” principiile lor prin caminele studentesti de la facultate.

Spuneti-ne ca bunicii nostrii preferau o vizita la orfani, vaduve sau bolnavi, intre cele doua programe de duminica decat trei ore de somn. Spuneti-ne ca ei posteau 3 zile pe saptamana si mergeau la sapa si lucru la camp toata ziua, iar noi lucram la birou si multi dintre noi nu avem nici macar o zi de post pe saptamana.

Spuneti-ne ca ei plangeau la fiecare predica, noi mai mult zambim.

Spuneti-ne ca praful de pe Biblia noastra ne va condamna in ziua judecatii daca nu o citim si nu o traim.

Cand stiti ca urmeaza o duminica, sau joi, sau orice alta zi cand trebuie sa ne aduceti un mesaj, va rugam stati mai mult pe genunchi decat in fata buletinelor de stiri.

Spuneti-ne dragi predicatori ADEVARUL, fara sa va fie teama ca nu veti fi alesi la urmatoarele alegeri in comitet. Adevarul a biruit in arenele romane, cu atat mai mult va birui unde sunt oameni care doresc sa-l traiasca.

Spuneti-ne sa ne rugam ca Domnul sa scoate proroci, oameni care au daruri de vindecare, nu va multumiti ca in biserica aveti doar oameni care stiu sa spuna poezii. Oratori buni sunt si in lume. Profesionalism gasim si la filarmonica. Ceea ce dorim este mai multe prezenta a Duhului si mai putina prezenta a “noastra”. Mai multa rugaciune si mai putin spectacol. Mai multe predici pentru nevoile noastre si mai putina exegeza si teologie.

Spuneti-ne ca exista si IAD nu doar rai.

Spuneti-ne ca putem sti capitole din Biblie pe de rost si totusi sa ajungem in iad daca nu le implinim.

Spuneti-ne ca putem trai langa oameni ca Pavel si totusi sa ne intoarcem la lucrurile lumii din Tesalonic ca si Dima, daca nu avem o relatie cu Domnul personala.

Nu va multumiti ca aveti in biserica oameni care va lauda. Nu uitati de roaba cu duh de ghicire care s-a luat dupa Pavel si striga: „Oamenii aceştia sunt robii Dumnezeului Celui Prea Înalt şi ei vă vestesc calea mântuirii.” Diferenta dintre Pavel si alti predicatori a fost ca el nu a amestecat sfintenia cu nelegiurea. Vroia oameni care sa fie sfinti. Si pentru ca vroia asta, a fost batut cu nuiele. De ce? Pentru ca s-a eliberat pe el si pe Sila de&hellipaplauze.

Am citit despre o tanara care 21 de ani nu a fost chemata macar o data la rugaciune cu familia. Si tatal ei slujitor in adunare. Spuneti-le la astfel de parinti ca pocainta din familie e mai importanta decat cea afisata la oricare biserica din tara la amvon.

Chemati-ne mai aproape de Isus, la o viata adevarata de pocainta. Chemati-ne la sacrificiu pentru lucrarea Domnului. Chemati-ne la dragoste si iubire pentru Domnul si pentru frati.

Va multumesc,

Un tanar ce traieste inca in Babilonul acestei lumi, cu fereastra deschisa spre Ierusalim, nu departe de groapa cu lei.

 

O Predica De Cercetare Deosebita – in bis. Ortodoxa Vladimir Pustan(4)

N.A.S.A. VA SIMULA VENIREA LUI ISUS CRISTOS – SECRET

ATENTIE !!!!! SA NU VA INSELE NIMENI

Proiectul N.A.S.A. “Blue Beam”. Simularea holografica

a venirii “Salvatorului” Noii Ordini Mondiale

 

 

1-False descoperiri arheologice pentru a submina credinta

2-Show-ul secolului – „Venirea lui Iisus”

3-Vorbirea artificială asigură controlul mental

4-Controlul total asupra planetei va fi obtinut prin teroare

 

 

 

2-Show-ul secolului – „Venirea lui Iisus”

 

Al doilea pas al proiectului NASA presupune organizarea unui gigantic spectacol

holografic proiectat chiar pe cer, astfel încât să fie vizibil pe întreaga planetă, care va

simula venirea lui Mesia. Prin emisia unor unde care actionează direct asupra creierului,

fiecare om va vedea în această hologramă pe Mântuitorul specific religiei sale si îl va

auzi vorbindu-i în limba lui.

Cu ajutorul unor computere performante care vor coordona spectacolul si al satelitilor din

jurul pământului care vor emite semnale de joasă frecventă (LF), foarte joasă frecventă

(VLF) si extrem de joasă frecventă (ELF) vor fi proiectate holograme folosind pe post de

ecran pelicula de sodiu care înconjoară pământul la o înăltime de aproximativ 100 de km.

Animarea pe computer si semnalele auditive vor părea că provin din adâncimile spatiului

si îi vor face pe adeptii ardenti ai diferitelor religii să creadă că sunt martorii mult

promisei întoarceri a propriului Mesia.

“Apoi proiecniile lui Iisus, Mohamed, Buddha, Krishna etc. se vor uni într-o singură

imagine si « Salvatorul » universal le va face o mare revelatie. Le va spune că diversele

scripturi sunt false si că vechile religii sunt responsabile pentru răul de pe planetă. De

aceea ele trebuie abolite pentru a lăsa locul unei noi religii care va fi condusă de el, unicul

Dumnezeu pe care îl pot vedea cu ochii lor si auzi cu urechile lor.”

Diabolicul plan prevede ca în urma acestei aparitii să se creeze o mare dezordine socială,

în care milioane de sustinători fanatici ai dogmei unei religii se vor ridica împotriva altor

milioane de sustinătorilor fanatici ai dogmei altor religii. Se vrea astfel generarea unor

conflicte cum nu s-a mai văzut până acum. Pare de domeniul fanteziei, însă mijloacele

pentru a realiza aceasta deja există.

„Diverse servicii secrete arată că în ultimii 25 de ani (este vorba de anul 1994 n.n.) fosta

URSS a stocat deja într-un computer extrem de avansat informatii despre proprietătile

electrice, chimice si biologice ale creierului uman rezultate în urma studiilor pe milioane

de oameni. Aceste date permit manipularea senzaniilor auditive si vizuale. Au fost stocate

de asemenea si date despre toate limbile si dialectele vorbite în prezent pe glob pentru a fi

generate mesaje artificiale pe întelesul oricui. Existenta unor astfel de computere este

mentionată si într-un articol publicat în martie 1983 în ziarul Sidney Morning Arrow.

La fel stau lucrurile si în SUA si Europa. Încă din anii ‘70 s-au realizat cercetări asidue

privind combinarea undelor electromagnetice si a hipnozei. În 1974 cercetătorul G.F.

Shapis scria: «Cuvintele hipnotizatorului pot fi modulate electromagnetic, astfel încât să

actioneze direct asupra creierului sub formă de unde, fără a mai fi nevoie de receptarea si

transportarea sunetului si fără ca persoana expusă la astfel de influente să aibă vreo sansă

de a controla fluxul informational receptat.» Cei care cercetează fenomenul de channeling

au observat că numărul celor care se consideră canale a crescut exponential de când se

fac astfel de cercetări. Cei care practică asa ceva ar trebui să îsi utilizeze simtul critic si

discernământul pentru că de cele mai multe ori nu cunosc sursa a ceea ce ei numesc

ghidare divină.”

 

Dezvaluirea Enigmei Numarului 7 Din Marea Piramida

 

Insemnătatea numărului 7

Ceea ce este cotul sacru pentru dezvăluirea atâtor date astronomice ascunse în dimensiunile Marii Piramide, este şi numărul 7 pentru interpretarea rezultatelor măsurătorii, fiind privit ca hieratic din cea mai îndepărtată antichitate. Fără numărătoarea din 7 în 7 este de neconceput să afli sensul factorului deficient al Piramidei enigmă. Nu-mi este greu să spun dintru început cu ce număr septimal se traduce 286, dar nu e folositor pentru cititor, până nu îl deprindem cu mentalitatea septimală. Probabil că sistemul acesta aristocratic era mânuit cu multă dexteritate de către iniţiaţii templelor, dar cum n-a ajuns până la noi decât ecoul acestui sistem secret, ne mărginim să indicăm câteva frânturi, menite să convingă despre importanţa numărului 7 ca încheietor al seriei. Cu echivalarea numerelor în clase septimale nu se ocupă nici aritmetica superioară decât în treacăt, cu indicaţia vagă că se pot înşirui numerele şi în alte sisteme: binar, trinar, * quaternal, quinal, sexagesimal, în duzine. Nevoia m-a făcut să formulez şi regulile aritmetice ale transformării, ele depăşind cadrul acestui articol. După cum lungimea cotului piramidic şi a submultiplului său degetul este dată pe un relief din interiorul Marii Piramide, tot aşa sistemul septimal este recomandat ca dezlegător al tainei piramidice prin cele 7 etaje ale Marii galerii, nişte trepte în formă de boltă, care se prelungesc din cele 286,1022 degete ale peretelui nordic al acestui coridor. Marea Piramidă mai conţine numărul enigmatic şi în cele 7 coridoare ale ei. Proporţiile principalelor dimensiuni ale acestei Piramide cuprind pe 7 astfel: latura bazei e cât 7 divizori comuni înmulţiţi cu p, muchea cât 7 divizori comuni x 3, înălţimea verticală cât 7 divizori comuni x 2. Marea Piramidă, fiind imaginea schematică a sistemului solar, proporţiile ei corespund cu ale acestuia. Egiptenii nu socoteau o întâmplare că Nilul se vărsa în mare prin 7 guri şi că avea 7 nivele (cădea în 6 cataracte). In Delta lui înfloreau 7 oraşe.

Templul lui Denderah avea intenţionat 7 porţi, de comparat cu cei 7 stâlpi ai înţelepciunii. Templul lui Abydos avea 7 capele, iar până la templul din Kamac al lui Amon te suiai prin 7 trepte.  In filosofia egipteană erau cunoscute seriile septimale. Dăm un singur exemplu: egiptenii ştiau că fiinţa umană e constituită din 7 principii. în natură, tot ce face esenţa ei este seriat după 7. Am găsit nenumărate serii septimale, bine studiate. Fără să intru în amănunte, amintesc pe cele mai simple cu putinţă: Curcubeul are 7 culori, gama muzicală e compusă din 7 trepte.

Muzica se scrie cu 7 valori de note, iar nuanţele muzicale sunt tot 7.

Pitagora inventase un instrument muzical cu 7 coarde, pentru a fi în acord cu armoniile din natură, datorită acţiunii numărului 7, cel mai respectat în filosofia lui matematică.

Pământul are 7 zone climaterice, repartizate după simetria enunţată într-una din legile seriilor: la capetele seriei (1 şi 7) sunt cele două zone polare. Lângă ele (2 şi 6) sunt zonele temperate, urmate de cele toride (3 şi 5) care sunt de o parte şi de cealaltă a zonei ecuatoriale (4). Luna are 7 faze, omul 7 vârste, creierul 7 straturi de neuroni. Capul intră de 7 ori în statura umană. Gestaţia la om şi animale durează perioade alcătuite din zile multiplii de 7.

Planta tipică e compusă din 7 părţi: rădăcină, tulpină, ramuri, frunze, flori, fructe şi seminţe. Fiecare din aceste părţi se divid şi subdivid septimal. La fel şi în alte ştiinţe.

Doar un exemplu din geometrie: Două cercuri nu pot avea între ele decât 7 poziţii: externe, tangente externe, secante, .tangente interne, interne, concentrice şi identice.

O serie mecanică: spaţiu, materie, număr, mişcare, formă, energie şi timp. Această serie e foarte cuprinzătoare, determinând geografia şi istoria, chimia şi fizica, aritmetica şi geometria, toate pivotând în jurul lui 4 ca centru. Sunt atâtea şi atâtea serii, mai ales filosofice, dar ne oprim aici.

Numărul 7 cardinal e menţionat direct în Biblie de 287 de ori, deci cât numărul prin excelenţă piramidic, indicându-ne şi pe calea aceasta că enigma lui 286,1 nu se poate soluţiona decât cu sistemul septimal. Numărul 7 ordinal e pomenit de 98 ori în Sfânta Scriptură, iar 7 distributiv de 7 ori, în total de 392 ori, adică 7 x7x7+7×7. Indirect, numărul 7 se află de nenumărate ori în Cartea Sfântă, până şi în numărul de capitole, fraze, cuvinte, litere, forme verbale sau împrejurări, etc.

Se înţelege că e vorba doar de originalul celor 70 de cărţi ale Bibliei, în limbile sacre, concepute mult timp înainte de a lua fiinţă poporul grec sau evreu. Nu e fără rost faptul că săptămâna are 7 zile. în Vechiul Testament exista şi săptămâna de 7 săptămâni, săptămâna de 7 ani şi săptămâna de 7 milenii, de unde se deduce că mileniul spre care păşim va fi readucerea sabatului creaţiunii, raiul terestru. În templu erau 7 obiecte principale, toate aşezate după sensul aflat prin legile seriilor. Amintim misteriosul candelabru cu 7 braţe ce se acordau unele cu altele în jurul unui pivot central. El simboliza, printre altele, că adevărata lumină ne vine prin sistemul septimal.

În capitolul 13 din Matei sunt 7 parabole ce se pot studia paralel cu cele 7 epoci ale cârmuirii divine. În Apocalipsă, 7 e pomenit de 7X7, iar principalele lucruri despre care tratează această carte profetică sunt orânduite în 7 serii de câte 7.

Cercul divizat septimal Cu această sumară pregătire, putem înţelege mai uşor cercul cu numere de la 1 la 343 pe care le-am repartizat în grupe de 7, din ce în ce mai mici (Planşa 11). Cu ajutorul subdiviziunilor, aflăm cu ce număr din sistemul septimal corespunde fiecare dintre aceste 343 numere zecimale.

Pentru uşurinţa transformării numerelor, se pot colora sectoarele din cerc cu cele 7 culori ale spectrului solar, căci se disting astfel mai bine cărui număr aparţin şi apoi pentru motivul că Soarele joacă un rol considerabil în simbolismul astronomic-piramidic. Soarele era socotit ca imaginea lui Osiris, care în mod frapant preînchipuia pe Christos. Aceste afirmaţii desigur cer dovezi amănunţite pe care le-am dat într-un voluminos manuscris.

 Aspectele sub care am studiat Marea Piramidă fiind numeroase, nu li se pot enumăra nici măcar titlurile într-un simplu articol. Sectoarele divizate şi subdivizate la infinit, tot mereu după numărul 7, arată destul de clar cum se traduce un număr obişnuit (din cele menţionate pe tablou) în numere septimale, cărora le-am dat aici notarea lor, mai simplă decât a cifrelor’arabe. Presupunându-le colorate, ele se exprimă şi mai uşor.

 Să luăm ca exemplu de preschimbare chiar pe 286. El figurează ca al ŞASELEA număr periferic din sectorul mijlociu 41, care la rândul lui, e a ŞASEA diviziune din al ŞASELEA mare sector. Obţinem deci Nr. 6.6.6. septimal. în limbajul culorilor-numere, numim pe 286 astfel: Indigo din indigo, din indigo, culoarea cea mai sumbră, foarte potrivită cu sensurile numărului 6, după cum şi celelalte culori se potrivesc cu numerele ce le corespund în ordinea septimală. Să demonstrăm şi altfel echivalarea lui 286 zecimal cu 6.6.6.

Numerele de la 1-343 (zecimale) plasate retrograd i/i diviziunile sistemului septimal. Cu ajutorul acestei planşe se pot afla şi numerele clasate septimal, sub raportul distanţării de la punctul O, fie în mişcarea aparentă, fie în mişcarea directă. Pătratul punctat reprezintă baza piramidei al cărei perimetru este egal cu lungimea circumferinţei descrisă de înălţimea verticală luată ca rază. Avem aşadar raportul R x π: 2 = o latură bazică, iar R x 2 π = circumferinţa-perimetru. Deschiderea compasului cât raza taie exact de 6 ori lungimea cercului. Unul din colţurile hexagonului format de rază cade în dreptul lui 286, descriind astfel un triunghi cu laturile egale, cuprins între punctul iniţial-final, centru şi 286.

Versetul din cerc sintetizează Biblia, prezentând multe armonii. Un exemplu: De fiecare culoare a curcubeului, revin câte 3 cuvinte în ordinea naturală a textului grecesc, tradus aici ad literam. înţelesul celor 21 cuvinte se potriveşte cu precizie cu semnificaţia culorilor corespunzătoare din acest „curcubeu al Noului Legământ”‘. septimal.

Pornind numărătoarea pe cerc de la punctul zero, în sensul cum se mişcă acele unui ceasornic, adică retrograd, parcurgem 5 sectoare mari ce corespund sutelor. Intrăm apoi în sectorul al Vl-lea şi înaintăm peste 5 sectoare ale lui ce corespund zecilor şi ne aflăm în subsectorul 41, al Vl-lea din 6 precedent. Pe 286 îl găsim abia după ce mai traversăm alte 5 sectoare ce corespund unităţilor.

Numărul tainic al Piramidei este aşadar situat ÎN 3 sectoare numerotate fiecare cu 6, aşa cum scriem zecimal pe 666, de care s-a şi început să se facă mare caz. Calculele unora sunt însă în parte arbitrarii, în tot cazul premature, căci după Biblie apariţia supremului Anticrist, supraomul diabolic, e condiţionată de anumite evenimente încă nerealizate: reînfiinţarea imperiului roman, reclădirea Templului din Ierusalim etc.

SELECTI DIN CARTEA

 

 

Taina tainelor din Piramida lui Keops

 

 

V.V.Moisescu