Evlavia – Un rod tot mai rar intâlnit

Evlavia este dovada că un creștin este autentic, născut din nou! Ce este de fapt Evlavia, cum este un creștin evlavios;

Este un om nou, după nașterea din nou, faptele rele sunt înlocuite ce cele bune, este un om plin de dragoste, plin de bunătate, caută în fiecare zi să fie neprihănit, iubește părtășia cu Dumnezeu, iubește părtășia cu credincioșii în compania cărora se simte mai aproape de Dumnezeu, iubește rugăciunea, iubește pacea, stă într-o stare de smerenie atât la nivelul minții, cât și în relațiile cu alți oameni, iubește dreptatea, ajută pe cei în nevoii, încurajează pe cel descurajat, se bucură cu cei ce se bucură și plânge cu cei ce plâng, se bucură de reușită altui și se întristează de necazul aproapelui sau. Are o dorință arzătoare de a fi sfânt, stă departe de păcat sau de orice se pare rău. Dorește să spună și altora despre minunea salvări din viață lui!

Poate vei spune, este cu neputință toate acestea, dar acestea sunt cu putință prin puterea Duhul Sfânt care locuiește în inima celui născut din nou, totul este posibil. Dacă un creștin nu este într-o stare de evlavie, aceasta dovedește că de fapt nu a fost ’născut din nou’’.

Poate există o evlavie falsă? Posibil, dar atunci acel credincios care doar imită evlavia, se înșală singur, Dumnezeu este Acela care cunoaște inima.

Vă imaginați cum ar fi biserica dacă, această roadă a Duhului Sfânt, evlavia, ar fi din abundență în biserici? Cu părere de rău spun, este un rod tot mai rar întâlnit!

Să ne cercetăm fiecare și să vedem în ce stare ne aflăm, gândindu-ne că această viață este trecătoare, dar ce rod aducem pentru Dumnezeu aceea va rămâne.

Evlavia să fie cununa care să-o purtăm și cu care să ne mândrim!

1 Timotei 6:11

Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri şi caută neprihănirea, evlavia, credința, dragostea, răbdarea, blândețea.

2 Timotei 2:22

Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată.

Tit 2:12

Și ne învață s-o rupem cu păgânătatea și cu poftele lumești şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie.

Florina Bonca

Published in: on 07/11/2016 at 8:39 am  Lasă un comentariu  

APOCALIPSA LUI IOAN – FILM CRESTIN- tradus in romaneste

 

CELE 7 BISERICI DIN APOCALIPSA SI INSEMNATATEA LOR

Mulţi cred că primele trei scrisori sunt consecutive, iar că ultimele patru sunt simultane, mergând până la Răpire. Conform acestei concepţii, epocile în care poate fi împărţită în general istoria bisericii ar fi următoarele:

1. Efes: Biserica primului veac a fost, în general, vrednică de laudă, dar deja la această dată îşi părăsise dragostea dintâi.

2. Smirna: Biserica situată între primul şi al patrulea veac, care a suferit persecuţii sub domnia împăraţilor romani.

3. Pergam: În timpul veacului al patrulea şi al cincilea, creştinismul a fost recunoscut ca religie oficială, sub patronajul lui Constantin.

4. Tiatira: Din secolul al şaselea până în al cincisprezecelea, biserica romano-catolică a deţinut, în mare măsură, controlul asupra creştinătăţii, până când a fost zguduită de Reformă. În răsărit, a domnit biserica ortodoxă.

5. Sardis: Secolele al şaisprezecelea şi al şaptesprezecelea constituie perioada imediat următoare Reformei. Lumina Reformei a început curând să pălească.

6. Filadelfia: În veacurile al optsprezecelea şi al nouăsprezecelea au existat multe treziri şi mari mişcări misionare.

7. Laodiceea: Biserica zilelor de pe urmă este înfăţişată drept căldicică şi apostată. Este biserica liberalismului şi a ecumenismului.

Fiecare biserică îşi are caracterul distinct. Phillips le-a atribuit următoarele titluri, care exprimă trăsăturile dominante:

• Efes, biserica fără dragoste;

• Smirna, biserica persecutată;

• Pergam, biserica prea îngădui toare;

• Tiatira, biserica ce face compromisuri;

• Sardis, biserica ce dormitează;

• Filadelfia, biserica cu prilejuri;

• Laodiceea, biserica ce se complace.

Walvoord descrie problemele lor în termenii următori:

(1) pe cale de a-şi pierde dragostea dintâi;

(2) se teme de suferinţă;

(3) abateri doctrinare;

(4) abateri morale;

(5) mortăciune spirituală;

(6) nu se ţine tare;

(7) stare de căldicel.

 

 

traducere Dorin Motz

7 PECETI, 7 TRIMBITE, 7 POTIRE – NECAZUL CEL MARE

În perioada Marii Strâmtorări, pecetea a şaptea conţine cele şapte trâmbiţe. De asemenea, trâmbiţa a şaptea conţine cele şapte potire ale judecăţilor. Astfel Perioada Tribulaţiei ar putea fi prezentată sub forma următoarei

diagrame:

PECEŢI

1 2 3 4 5 6 7

                                TRÂMBIŢE

                                  1 2 3 4 5 6 7

                                                               POTIRE

                                                              1 2 3 4 5 6 7

 

 

Parantezele din Apocalipsa

Diagrama de mai sus ne oferă firul principal al gândirii ce străbate cartea Apocalipsa. Dar, pe măsură ce înaintăm pe firul naraţiunii, întâlnim frecvente întreruperi, care-i fac posibilă prezentarea către cititor a unor mari personalităţi şi evenimente din perioada Marii Strâmtorări.

Unii scriitori le-au numit „paranteze“ sau „intercalări“.

Iată câteva dintre paranteze

 

  • Cei 144.000 de sfinţi evrei pecetluiţi

(7:1-8).

  • Credincioşii dintre Neamuri care aparţin

acestei perioade (7:9-17).

  • Îngerul tare cu cărticica (sulul, cap. 10).

  • Cei doi martori (11:3-12).

  • Israel şi balaurul (cap. 12).

  • Cele două fiare (cap. 13).

  • Cei 144.000 cu Cristos pe Muntele Sion

(14:1-5).

  • Îngerul cu evanghelia veşnică (14:6, 7).

  • Anunţul preliminar al căderii Babilonu lui

(14:8).

  • Avertismentul adresat închinătorilor fiarei

(14:9-12).

  • Secerişul şi culesul viei (14:14-20).

  • Distrugerea Babilonului (17:1–19:3).

 

Simbolurile din Apocalipsa

O mare parte a limbajului Apocalipsei este simbolic. Numerele, culorile, minerale le, giuvaierele, fiarele, stelele şi sfeşnicele sunt folosite cu toate pentru a reprezenta persoane, lucruri sau adevăruri, sunt clar explicate chiar în cuprinsul cărţii.

De pildă, cele şapte stele sunt îngerii celor şapte biserici (1:20); marele balaur este

Diavolul sau Satan (12:9). Indicii despre sensul altor simboluri se găsesc în alte părţi ale Bibliei. Cele patru fiinţe vii (4:6) sunt aproape identice cu cele patru fiinţe vii din Ezechiel 1:5-14. La Ezechiel 10:20 ele sunt identificate ca heruvimi. Leopardul, ursul şi leul (13:2) ne amintesc de Daniel 7, unde aceste fiare sălbatice se referă la imperii mondiale: Grecia, Persia şi Babilonul. Alte simboluri nu par să fie clar explicate în Scripturi, ceea ce înseamnă că va trebui să fim cu foarte mare băgare de seamă când vom încerca să le desluşim sensul.

 

Spectrul cărţii

Studiind Apocalipsa, ca în cazul oricărui studiu al Bibliei, trebuie să avem mereu în vedere distincţia dintre biserică şi Israel. Biserica este un popor ceresc, binecuvântată cu binecuvântări spirituale şi chemată să se împărtăşească din gloria lui Cristos, ca Mi- reasă a Lui. Israel este poporul străvechi şi pământesc al lui Dumnezeu, căruia Dumne- zeu i-a făgăduit ţara Israel şi o împărăţie pământească literală sub domnia lui Mesia. Biserica adevărată este menţionată în primele trei capitole, dar n-o mai întâlnim până la Nunta Mielului, din capitolul 19:6-10. Perioada Tribulaţiei (4:1–19:5) are un caracter primordial evreiesc.

 E bine să recunoaştem că nu toţi creştinii interpretează cartea Apocalipsei în maniera schiţată mai sus. Unii cred că această carte s-a împlinit integral în perioada primară a istoriei bisericii. Alţii susţin că Apocalipsa ne prezintă o imagine continuă a epocii Bise ricii, din vremea lui Ioan până la sfârşit.

Pentru toţi copiii lui Dumnezeu, cartea Apocalipsei ne învaţă nebunia de a trăi pentru lucruri care vor trece în curând. Totodată ea ne îndeamnă să mărturisim celor care pier şi ne încurajează să aşteptăm în răbdare Întoarcerea Domnului. Pentru necredincios, cartea Apocalipsa este o gravă atenţionare cu privire la groaznica pierzare care îi aşteaptă pe toţi cei care Îl resping pe Mântuitorul.

 

Traducere Doru Motz

SEMNUL FIAREI – FILM TRADUS IN ROMANESTE

Paul Washer-Predica din Apocalipsa

%d blogeri au apreciat asta: