Cand am sa mor, voi trece iute
Usor ca ploile de vara.
Un nor, un tunet, poate doua,
Si apoi soare…. soare iara.
La moartea mea nu va-ntristati
Si vama nu platiti durerii. Hristos a inviat !….
Cantati Nadejdea revederii.
Pe catafalc, e-un cort de moarte
Dar cel din racla nu sunt eu.
E doar pamantul, ce-o sa poarte
O vreme inca, chipul meu.
La groapa nu va-nfiorati Vazand deschis mormantul.
Voi nu pe mine ma-ngropati
Pamantului ii este dat pamantul.
Eu am plecat si sunt condus Pe drumuri „printre astre”,
De calareti pe cai de foc, La tara mea din zari albastre.
Dar pana atunci astept smerit,
Primind dulceata si amarul.
Iar sus in cer voi fi uimit,
Cum de-am primit eu Harul !?
fg